Feritina scăzută: cauze, simptome și tratament
Fierul este unul dintre cele mai importante minerale, fiind vital pentru transportul oxigenului în tot corpul. De aceea, trebuie să știi dacă ai suficiente rezerve de fier. Pentru a avea o asemenea informație, este necesar să afli care este nivelul unei proteine: feritina. În cazul în care această proteină are un nivel scăzut, înseamnă că atât sănătatea fizică, cât și cea mintală, pot avea de suferit.
Sari la
Ce este feritina
Feritina este principala proteină care depozitează fierul în celule. Rolul acestei proteine este atât de a reține fierul, cât și de a-l elibera când este necesar. De fapt, nivelul feritinei arată cât fier există în corp.
Fierul este un mineral esențial, intrând în structura hemoglobinei și a mioglobinei, două proteine care transportă oxigenul din plămâni la mușchi și țesuturi. Mioglobina este o proteină de la nivelul mușchilor, care îi ajută să obțină oxigenul de care au nevoie pentru a se mișca, în timp ce hemoglobina este o proteină din celulele (globulele) roșii.
Cauze care duc la scăderea feritinei
Fiecare laborator de analize are propriile valori de referință pentru nivelul feritinei. Cu toate acestea, în general, se consideră că valorile normale ale feritinei sunt:
- În cazul femeilor: 15- 205 ng (nanograme)/mL;
- În cazul bărbaților: 30- 566 ng/mL;
- În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 15 ani: 12- 140 ng/mL.
Există numeroase cauze care duc la scăderea nivelului feritinei, cum ar fi:
Aportul insuficient de fier din dietă
Faptul că nu primești suficient fier din alimentație este unul dintre principalele motive care conduc la feritina scăzută. Persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană sunt mai expuse riscului de a avea un nivel redus al feritinei întrucât nu consumă deloc sau consumă cantități prea mici de alimente care sunt sursă de fier sau care sunt fortificate cu acest mineral.
Pierderile de sânge
Printre pierderile de sânge care favorizează adesea scăderea nivelului feritinei se regăsesc cele rezultate din:
- Traumatisme;
- Intervenții chirurgicale;
- Menstruații abundente și/sau prelungite;
- Sângerări gastrointestinale.
Afecțiunile care duc la malabsorbția fierului
Anumite afecțiuni, de exemplu boala celiacă și boala Crohn, împiedică organismul să absoarbă fierul din alimente. Boala Crohn este o boală inflamatorie cronică, localizată cu precădere la nivelul colonului și a ultimei porțiuni a intestinului subțire. Boala celiacă este o boală autoimună, reprezentând o reacție inflamatorie a intestinului subțire după ce se consumă gluten.
Situațiile care necesită un aport crescut de fier
Uneori, organismul are nevoie de cantități mai mari de fier decât în mod obișnuit, de pildă când este vorba despre:
- Sarcină;
- Menstruații abundente;
- Activități fizice intense: spre exemplu, sportivii de performanță au nevoie de mai mult fier întrucât corpul lor produce mai multe globule roșii.
Hipotiroidismul
Această afecțiune poate genera o scădere a nivelului de acid hidrocloric din stomac. Dacă se întâmplă așa, se ajunge și la o diminuare a absorbției fierului. În condițiile în care acest mineral este necesar pentru producerea hormonilor tiroidieni, când feritina este scăzută este afectată și producția hormonilor T3 și T4. Hormonul T3 (triiodotironina) reglează metabolismul, temperatura corpului și ritmul cardiac. Hormonul T4 (tiroxina) este inactiv când este eliberat de tiroidă, însă este convertit la nivelul ficatului și rinichilor în T3, un hormon activ.
Când feritina este scăzută, se recomandă și efectuarea următoarelor analize:
- Fierul seric: rezultatele anormale ale acestei analize pot indica fie un deficit de fier, fie cantități prea mari ale acestui mineral în organism;
- Saturația transferinei: transferina este o proteină din sânge, care transportă fierul în corp. În mod normal, saturația transferinei trebuie să fie între 20- 50%;
- Capacitatea totală de legare a fierului: arată cât de bine transportă transferina fierul în organism. Un nivel normal al capacității totale de legare a fierului trebuie să fie între 250- 450 mcg (micrograme)/dL.
Semne că ai feritina scăzută
Un nivel scăzut al feritinei generează:
- Manifestări fizice: spre exemplu, piele palidă, buze palide, pleoape inferioare palide, păr fragil, unghii casante;
- Stări persistente de oboseală;
- Stări de oboseală care apar chiar și după somn;
- Scurtarea respirației în timpul activităților zilnice: intervine deoarece organismul nu dispune de rezervele de fier necesare producerii hemoglobinei;
- Manifestări neurologice: printre acestea se numără, spre exemplu, amețelile, durerile de cap frecvente, fluctuațiile de dispoziție, iritabilitatea, dificultățile de concentrare, tulburările de memorie;
- Manifestări cardiace: de pildă palpitațiile, hipotensiunea, durerile în piept din timpul activităților fizice.
Pe lângă manifestările enumerate, când feritina este scăzută pot interveni și:
- Sindromul picioarelor neliniștite: o afecțiune neurologică ce constă în nevoia urgentă de a mișca picioarelor în starea de repaus;
- Senzația de mâini și picioare reci;
- Tinitusul, adică țiuitul în urechi: se referă la percepția unui sunet în cap sau în ureche, fără să existe însă un stimul extern;
- Sindromul Pica: înseamnă ingestia de alimente necomestibile, spre exemplu pământ, cretă, var, vopsea etc.
Feritina crescută: ce înseamnă
De cele mai multe ori, nivelul feritinei crește din cauze unei inflamații sau a unei boli autoimune, de exemplu artrita reumatoidă sau hipertiroidismul autoimun. În același timp, alți factori care pot contribui la creșterea nivelului feritinei sunt:
- Bolile cronice precum afecțiunile renale și diabetul;
- Anumite tipuri de cancer: spre exemplu leucemia sau cancerul de ficat;
- Deteriorarea ficatului din pricina excesului de alcool;
- Ficatul gras.
De obicei, feritina crescută este asociată cu:
- Stări de epuizare;
- Dureri articulare;
- Dureri abdominale;
- Piele gri sau cu aspect bronzat;
- Ceață mintală;
- Pierderea nejustificată în greutate;
- Pierderea părului de pe corp.
Feritină scăzută și fier seric normal- ce e de făcut
Dacă nivelul feritinei indică modul în care organismul reușește să depoziteze fierul, nivelul fierului seric măsoară cât fier circulă în sânge la un moment dat. În ceea ce privește nivelul fierului seric, acesta poate să fluctueze zilnic și este influențat și de factori cum ar fi infecțiile, inflamațiile, ceea ce mănânci într-o anumită zi etc.
Când feritina este scăzută și fierul seric are un nivel normal, trebuie să știi că este vorba despre primul stadiu al deficitului de fier, care poate fi provocat de:
- O absorbție deficitară;
- Pierderi de sânge de care nu știi: spre exemplu, hemoragii provenite de la hemoroizi, de la ulcer etc;
- Un aport insuficient în perioadele în care organismul are nevoie de o cantitate mai mare de fier decât în mod obișnuit : în afară de sarcină, nevoia crescută de fier poate interveni, de exemplu, în perioadele de creștere rapidă din adolescență;
- Inflamații;
- O dietă caracterizată mai ales de consumul alimentelor ce sunt sursă de fier non-hem: acesta din urmă se referă la fierul provenit din sursele vegetale. Fierul hem, provenit din surse de origine animală, se absoarbe mai ușor în organism decât cel non-hem.
Care sunt alimentele bogate în fier și cum ne ajută organismul?
În caz de feritină scăzută și fier seric cu nivel normal, adoptă următoarele măsuri:
- Adresează-te unui medic: după ce acesta vede rezultatele analizelor, îți poate recomanda și alte investigații pentru a afla exact din ce cauză feritina este scăzută. Spre exemplu, ți se pot recomanda investigații care să detecteze inflamații intestinale sau alte afecțiuni digestive care generează pierderi de sânge;
- Include în dietă cât mai multe alimente bogate în fier hem: de pildă carne roșie, pește, ficat etc;
- Dacă ți se prescriu suplimente alimentare, urmează întocmai indicațiile medicului: procedând așa, reduci riscul de a te confrunta cu reacții nedorite precum constipație, crampe abdominale sau stări de greață, ce apar uneori în urma administrării suplimentelor cu fier.
Tratament în feritină scăzută
Experții în hematologie atrag atenția asupra următorului aspect: pentru ca tratamentul în caz de feritină scăzută să fie într-adevăr eficient, este necesar să se adreseze cauzei responsabile de deficitul de fier. Mai exact, dacă în urma investigațiilor efectuate ești diagnosticată cu o afecțiune care conduce la scăderea nivelului feritinei, trebuie să beneficiezi de un tratament pentru afecțiunea respectivă.
În plus, ți se va recomanda un supliment alimentar care, în funcție de nivelul de toleranță și de nevoile tale, poate consta în:
- Sulfat feros: este unul dintre cele mai utilizate suplimente alimentare cu fier;
- Gluconat feros (gluconatul de fier): conține mai puțin fier decât sulfatul feros și este mai blând cu stomacul;
- Fier bisglicinat: este cunoscut pentru toleranța digestivă excelentă și pentru faptul că are biodisponibilitate ridicată. Biodisponibilitatea se referă la procentul de substanță activă care ajunge în sânge și devine disponibilă pentru organism.
Pentru a stimula absorbția fierului, medicul te poate sfătui să iei și aceste măsuri:
- Să asociezi alimentele ce sunt sursă de fier cu cele care conțin vitamina C: de pildă, poți să mănânci spanac cu zeamă de lămâie sau cereale fortificate cu căpșuni;
- Să eviți inhibitorii absorbției fierului: anumite alimente și băuturi pot bloca absorbția fierului dacă se consumă în același timp cu alimentele care conțin acest mineral sau cu suplimentele alimentare. Printre asemenea alimente și băuturi se regăsesc cafeaua, ceaiul, produsele lactate, ovăzul etc. Cel mai bine este să le consumi la cel puțin 1-2 ore distanță de momentul în care ai consumat alimente ce sunt sursă de fier sau ai luat suplimente cu fier.
Uneori, când deficitul de fier este sever și când nu se pot administra suplimente alimentare pe cale orală, medicii prescriu fier intravenos. De cele mai multe ori, acest tip de fier se administrează în oricare dintre situațiile de mai jos:
- Anemie severă cu deficit de fier;
- Prezența bolilor renale cronice și/sau a bolilor intestinale inflamatorii;
- Pierderi de sânge în cantități importante.
Pentru ca nivelul feritinei să se îmbunătățească semnificativ, este necesar să urmezi un tratament între 3 și 6 luni. Treptat, pe măsură ce nivelul acesteia crește, poți sesiza numeroase îmbunătățiri, printre care:
- Ești mai energică;
- Te bucuri de mai multă claritate mintală;
- Ești mai binedispusă;
- Ești mai rezistentă la efortul fizic.
Cu alte cuvinte, când feritina nu mai este scăzută, ajungi să-ți redobândești starea de bine.
Surse foto: istockphoto.com, pexels.com, magnific.com, youtube.com
Surse articol: healthline.com, int.livhospital.com, aussiepharmadirect.com.au, my.clevelandclinic.org, pmc.ncbi.nlm.nih.gov, thyroiduk.gov, tuasaude.com, webmd.com
Urmareste-ne pe Google News
