Virusul Powassan: cauze, simptome și tratament
Numeroase virusuri se transmit prin mușcăturile de insecte. Printre asemenea virusuri se regăsește și virusul Powassan. Deși nu este frecvent, poate afecta persoane de toate vârstele și, în anumite cazuri, conduce la complicații grave. În același timp, până în momentul de față nu se poate vorbi nici despre un tratament specific pentru infecțiile cu virusul Powassan, nici despre un vaccin care să prevină îmbolnăvirea.
Sari la
Ce este virusul Powassan
Virusul Powassan (genul Flavivirus, familia Flaviviridae) este transmis de căpușele din familia Ixodes și a fost descoperit pentru prima dată în anul 1958 în localitatea Powassan (statul Ontario, America de Nord).
Acest virus se regăsește în anumite regiuni din SUA (de pildă în zona Marilor Lacuri), din Canada și din Rusia. De asemenea, este înrudit cu virusul encefalitei transmise prin înțepătura unor căpușe, prezent în Europa și în Asia.
Virusul Powassan se poate transmite în orice perioadă în care căpușele sunt active. Căpușele tinere (nimfe) sunt active mai ales în intervalul mai-iulie, iar cele adulte toamna și primăvara. Cu toate acestea, căpușele adulte pot fi active oricând pe parcursul unui an, cu condiția să fie temperaturi de peste 0 grade Celsius.
Oricine se poate infecta cu virusul Powassan, însă riscul unei infecții severe este mai ridicat dacă este vorba despre:
- Copii, mai ales în primii 2 ani de viață;
- Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
- Persoane cu sistem imunitar slăbit;
- Persoane care petrec mult timp în aer liber, în zone cu tufișuri sau împădurite.
Cauzele virusului Powassan
Virusul se transmite la oameni prin înțepătura următoarelor tipuri de căpușe:
- Căpușa de marmotă;
- Căpușa de veveriță;
- Căpușa cu picioare negre.
Căpușele menționate se infectează cu virusul Powassan când se hrănesc cu sângele unor animale deja infectate. Printre asemenea animale se numără marmotele, veverițele sau diverse rozătoare.
Virusul nu se transmite de la om la om. Uneori, poate fi contactat în urma unei transfuzii de sânge. Pentru a se evita o astfel de situație, se recomandă ca persoanele care au fost diagnosticate recent cu o infecție cu virusul Powassan să nu doneze sânge pentru o perioadă de 120 de zile.
Oamenii pot contacta virusul de la o căpușă infectată la scurt timp după ce sunt înțepați. Mai exact, virusul poate fi transmis în aprox. 15 minute. Din acest motiv, căpușa trebuie să fie îndepărtată cât mai rapid, folosindu-se o pensetă cu vârf subțire și urmându-se pașii de mai jos:
- Vârful pensetei trebuie așezat cât mai aproape de piele, fixându-l de capul sau de gura căpușei;
- Corpul căpușei nu trebuie strâns: în schimb, căpușa trebuie să fie extrasă trăgând drept, în sus, fără ca penseta să se răsucească;
- După ce căpușa este extrasă, locul respectiv trebuie să fie bine dezinfectat: în acest scop, mai întâi se spală zona afectată cu apă și săpun. După aceea, se aplică fie betadină, fie alcool sanitar.
Simptomele virusului Powassan
Numeroase persoane infectate cu acest virus sunt asimptomatice. Dacă intervin simptome, acestea sunt vizibile, în general, într-un interval cuprins între 1 săptămână și 1 lună de la înțepătura unei căpușe infectate.
Primele manifestări ale unei infecții cu virusul Powassan sunt:
- Stările de slăbiciune;
- Febra;
- Durerile de cap;
- Greața și vărsăturile.
Când infecția este severă, pot interveni simptome precum:
- Stările de confuzie;
- Pierderea coordonării și tulburările de echilibru;
- Dificultățile de vorbire;
- Convulsiile;
- Paralizia sau slăbiciunea musculară.
În cazuri rare, o infecție cu virusul Powassan conduce la complicații cum ar fi encefalita sau meningita. Aceasta din urmă se referă la inflamația membranelor ce înconjoară măduva spinării și creierul, iar encefalita implică inflamația creierului.
Diagnosticul virusului Powassan
Dacă bănuiești că te-a mușcat o căpușă, adresează-te cât mai repede la medic. În vederea diagnosticării unei infecții cu virusul Powassan, primul pas este efectuarea unui examen fizic pentru a se exclude prezența unor complicații neurologice, spre exemplu: tulburări de echilibru, slăbiciune musculară, dificultatea de a realiza mișcări coordonate, stări de confuzie, pierderi de memorie etc.
Ulterior, pot fi recomandate următoarele investigații:
- Un examen CT sau un RMN: pentru a se putea detecta eventuale modificări neurologice și pentru a se confirma sau exclude prezența altor afecțiuni care generează complicații similare celor produse de virusul Powassan;
- Anumite analize de sânge: pentru a se observa o creștere semnificativă a numărului de leucocite, care indică prezența unei infecții în organism.
Pe lângă investigațiile amintite, în țările în care infecțiile cu virusul Powassan apar an de an, se poate recurge și la alte metode de diagnosticare. De exemplu, se poate efectua un test pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului.
Dacă virusul Powassan afectează sistemul nervos central și intervin meningita sau encefalita, poate fi recomandată puncția lombară. Această investigație implică extragerea unei cantități mici de lichid cefalorahidian din zona lombară.
Tratamentul virusului Powassan
Când simptomele provocate de o infecție cu virusul Powassan sunt ușoare, sunt suficiente odihna și hidratarea. În situația în care sunt semne de infecție severă, este necesară internarea în spital și asigurarea unui tratament complex. Acesta poate include, spre exemplu, perfuzii pentru rehidratare, administrare de oxigen, ventilație mecanică, medicamente care să combată convulsiile, administrare de corticosteroizi pentru atenuarea inflamațiilor etc.
În momentul de față nu există încă un tratament antiviral special pentru infecțiile cu virusul Powassan.
Având în vedere că 1 din 10 persoane cu forme severe de infecție cu virusul Powassan își pierde viața, iar aproximativ 50% dintre cele care supraviețuiesc unei forme severe de boală se confruntă cu complicații pe termen lung, este esențială adoptarea unor măsuri de prevenție. Printre astfel de măsuri se numără:
- Mersul pe mijlocul potecilor și evitarea atingerii ierburilor și copacilor din zonele împădurite;
- Tăierea regulată a ierbii din preajma locuințelor: firele de iarbă nu ar trebui să depășească 10 cm;
- Utilizarea unui repelent care să alunge căpușele;
- Acoperirea unor porțiuni cât mai mari de piele în cazul în care sunt frecventate zone cu vegetație: este preferabil să se opteze pentru îmbrăcăminte deschisă la culoare, cu mâneci lungi și pentru pantaloni lungi;
- Verificarea amănunțită a pielii după timpul petrecut în zone cu copaci, bușteni, pietre, bănci de lemn etc: cel mai bine este să se verifice zona axilelor, buricul, zona inghinală, linia părului, zona din spatele urechilor și genunchilor, întrucât căpușele se pot adăposti ușor în aceste zone ale corpului;
- Verificarea atentă a animalelor de companie după timpul petrecut în zone cu vegetație bogată;
- Dacă s-a frecventat o zonă în care pot fi căpușe, se recomandă să se facă duș cât mai repede posibil;
- Spălarea hainelor cu apă fierbinte după ce s-a frecventat o zonă în care pot fi căpușe.
Cum recunoști mușcătura de căpușă și ce trebuie să faci
Surse foto: istockphoto.com, pexels.com, magnific.com, youtube.com
Surse articol: cdc.gov, dhs.wisconsin.gov, insp.gov.ro, mayoclinic.org, mass.gov, medicalxpress.com, my.clevelandclinic.org, vaccineadvisor.com, yalemedicine.org
Urmareste-ne pe Google News
