Sarcom kaposi: cauze, simptome și tratament

Ce este sarcomul Kaposi?

Sarcomul Kaposi este un tip rar de cancer care afectează țesuturile care căptușesc vasele de sânge și vasele limfatice. Acest cancer se manifestă prin apariția unor tumori sau leziuni de culoare roșu-violacee, care pot apărea pe piele, în mucoase (cum ar fi gură sau nas), sau în organele interne.

Există mai multe forme de sarcom Kaposi, cele mai cunoscute fiind:

1. Sarcomul Kaposi clasic – apare de obicei la bărbați vârstnici, mai ales din Europa de Est sau Mediterană. Evoluează lent și afectează în special pielea picioarelor.
2. Sarcomul Kaposi endemic – întâlnit în Africa, afectează persoane mai tinere și poate fi mai agresiv.
3. Sarcomul Kaposi asociat SIDA (epidemic) – cea mai frecventă formă, apărută la persoanele infectate cu virusul HIV, mai ales dacă sistemul imunitar este slăbit.
4. Sarcomul Kaposi asociat transplantului (iatrogenic) – apare la pacienții care au primit transplant de organe și sunt tratați cu medicamente care suprimă sistemul imunitar.

Cauzele sarcomului kaposi

Sarcomul Kaposi este un cancer asociat în primul rând cu infecția cu un virus specific, dar dezvoltarea sa depinde și de alți factori care influențează sistemul imunitar.

1. Virusul herpes uman tip 8 (HHV-8)

Principalul factor cauzal este infecția cu virusul herpes uman 8 (HHV-8), cunoscut și sub numele de virus Kaposi.

HHV-8 infectează celulele endoteliale (care căptușesc vasele de sânge) și determină proliferarea anormală a acestora, ducând la formarea tumorilor.

Nu toate persoanele infectate cu HHV-8 dezvoltă sarcom Kaposi — virusul este necesar, dar nu suficient singur pentru apariția bolii.

2. Imunosupresia

Slăbirea sistemului imunitar este un factor major care permite virusului HHV-8 să provoace tumori.

Situații în care imunitatea este compromisă:

• Infectarea cu virusul HIV, mai ales în cazul SIDA (forma epidemică de sarcom Kaposi)
• Tratament cu medicamente imunosupresoare (ex. după transplant de organ)
• Boli care afectează imunitatea, cum ar fi unele tipuri de cancer sau boli autoimune

3. Alți factori de risc

• Vârsta înaintată (în special pentru sarcomul Kaposi clasic)
• Originea geografică (ex. populații din Europa de Est, regiuni din Africa)
• Expunerea la alți factori care pot slăbi sistemul imunitar

Simptomele sarcomului Kaposi

Simptomele sarcomului Kaposi variază în funcție de tipul bolii și de zonele corpului afectate, dar cele mai frecvente semne sunt leziunile cutanate violacee și, uneori, simptome interne mai grave.

1. Simptome cutanate (pe piele) – cele mai comune:

• Pete, noduli sau plăci de culoare roșie, violet, albastru-închis sau maronie.
• Leziunile pot apărea pe față, nas sau gât, membre (în special picioare) și trunchi.
• La început sunt plate și nedureroase, dar pot deveni mai groase, dureroase sau ulceroase în timp.

2. Simptome în mucoase (gură, gât, nas):

• Leziuni vizibile în cavitatea bucală (pe palat, limbă sau obraji)
• Sângerări sau dificultăți la înghițire dacă leziunile cresc
• Disconfort sau durere

3. Simptome la nivelul organelor interne (forme avansate):

Dacă sarcomul Kaposi afectează organele interne, pot apărea:

• Plămâni: Tuse persistentă, Dificultăți de respirație, Hemoptizie (tuse cu sânge)
• Tract digestiv: Durere abdominală, Greață, vărsături
• Sângerări gastrointestinale (scaun negru sau cu sânge)

4. Edeme (umflături)

• Apare mai ales la picioare, glezne, față sau organe genitale
• Cauzat de obstrucția vaselor limfatice de către tumori

5. Simptome generale

• Slăbiciune
• Pierdere în greutate
• Febră
• Transpirații nocturne (în cazurile severe, mai ales la pacienți cu HIV/SIDA)

Diagnosticul sarcomului Kaposi

Diagnosticul sarcomului Kaposi se face printr-o serie de pași care ajută medicul să confirme prezența bolii, să o diferențieze de alte afecțiuni și să stabilească gravitatea acesteia. Sarcomul Kaposi este o formă rară de cancer care afectează în principal pielea, dar poate implica și ganglionii limfatici sau organele interne. Diagnosticul este realizat printr-o combinație de evaluare clinică (examinare fizică), teste de laborator și investigații suplimentare. 

1. Consultul inițial și istoricul medical

În primul rând, medicul va discuta cu pacientul despre simptomele pe care le prezintă, istoricul medical și factorii de risc. Dacă pacientul are HIV/SIDA sau a avut transplant de organ, sarcomul Kaposi poate fi mult mai probabil, deoarece acesta este asociat frecvent cu sistemul imunitar slăbit. Medicul va întreba și despre istoricul de expunere la virusul herpes uman tip 8 (HHV-8), care este cauzatorul principal al sarcomului Kaposi.

2. Examinarea fizică a pacientului

După ce medicul a discutat cu pacientul, urmează examinarea fizică. În cazul sarcomului Kaposi, medicul va căuta următoarele semne:

• Leziuni cutanate: Sarcomul Kaposi se manifestă adesea prin pete, noduli sau tumori de culoare roșie, violet sau maronie pe piele. Aceste leziuni sunt de obicei localizate pe față, picioare, glezne, brațe și trunchi.
• Leziuni ale mucoaselor: Medicii pot examina și gura, gâtul, zona genitală sau anală, pentru a vedea dacă sunt prezente leziuni în aceste zone.
• Edem (umflături): Sarcomul Kaposi poate cauza umflături ale picioarelor sau ale altor zone ale corpului, din cauza blocării vaselor limfatice de către tumori.

3. Biopsia cutanată

Dacă medicul suspectează sarcom Kaposi pe baza examenului fizic, următorul pas este biopsia. Aceasta este o procedură în care se ia o mostră din țesutul unei leziuni suspecte pentru a fi analizată la microscop. Biopsia este cel mai sigur mod de a diagnostica sarcomul Kaposi și poate confirma prezența celulelor tumorale tipice pentru această afecțiune.

Biopsia se face de obicei printr-o injecție locală de anestezic pentru a amorți zona, iar apoi se ia o mică mostră din leziunea suspectă. Aceasta este trimisă unui laborator pentru a fi examinate de un specialist (patolog).

În cazul sarcomului Kaposi, analiza va căuta semnele caracteristice ale acestuia, inclusiv prezența celulelor care produc vase de sânge și evidențierea virusului HHV-8, care este asociat cu această boală.

4. Teste de sânge

Testele de sânge sunt folosite pentru a ajuta la evaluarea stării generale a pacientului și pentru a determina dacă există semne de infecție HIV sau alte afecțiuni. Aceste teste includ:

• Testul HIV: Este esențial pentru pacienții care ar putea fi infectați cu HIV, având în vedere că sarcomul Kaposi este mult mai frecvent la persoanele cu HIV/SIDA.
• Numărul de celule CD4: Acesta măsoară numărul de celule albe din sânge (CD4), care sunt esențiale în apărarea organismului împotriva infecțiilor. Un număr scăzut de celule CD4 indică un sistem imunitar slăbit, ceea ce crește riscul de apariție a sarcomului Kaposi.
• Alte teste de laborator: Se pot face teste pentru a evalua funcțiile hepatice, renale și pentru a verifica dacă există semne de infecții secundare sau alte probleme de sănătate. 

5. Investigații imagistice

În funcție de simptomele pacientului și de suspiciunea că sarcomul Kaposi ar putea afecta organele interne (plămâni, ficat, tract digestiv etc.), medicul poate recomanda câteva investigații imagistice pentru a examina aceste zone. Acestea includ:

• Radiografie toracică sau CT toracic: Pentru a examina plămânii și pentru a căuta leziuni care ar putea fi cauzate de sarcom Kaposi.
• Endoscopie digestivă: Dacă se suspectează că sarcomul afectează tractul gastrointestinal (de exemplu, stomacul sau intestinul), se poate efectua o endoscopie, în care un tub subțire cu o cameră video este introdus pe cale orală pentru a vizualiza interiorul tractului digestiv.
• RMN sau CT abdominal/pelvin: Dacă există semne de afectare a organelor interne sau ganglionilor limfatici, se poate efectua un RMN sau o tomografie computerizată pentru a observa detalii suplimentare.

6. Diagnosticul diferențial

Înainte de a confirma sarcomul Kaposi, medicul trebuie să excludă alte posibile cauze pentru leziunile observate. Unele afecțiuni care pot semăna cu sarcomul Kaposi includ:

• Hemangiom: O tumoare benignă de sânge.
• Melanom: O formă de cancer al pielii.
• Infecții fungice sau bacteriene: Care pot cauza leziuni pe piele sau mucoase care pot arăta similar cu sarcomul Kaposi.

7. Confirmarea diagnosticului

După ce toate testele și examenele sunt finalizate, medicul poate confirma diagnosticul de sarcom Kaposi și va stabili stadiul bolii (adică cât de extinsă este) și dacă aceasta a afectat organele interne. Acesta va fi un punct de plecare pentru alegerea tratamentului adecvat. 

Tratamentul sarcomului kaposi

Tratamentul pentru sarcomul Kaposi depinde de mai mulți factori, inclusiv de tipul bolii, stadiul acesteia, starea sistemului imunitar și localizarea leziunilor. Sarcomul Kaposi poate fi asociat cu HIV/SIDA, în cazul căruia tratamentele vor include în mod prioritar terapia antiretrovirală.

1. Terapia antiretrovirală (TARV / ART) este esențială pentru pacienții cu HIV. Tratamentul eficient al infecției HIV poate duce la regresia leziunilor de sarcom Kaposi, mai ales dacă este început devreme. Scăderea încărcăturii virale și creșterea numărului de celule CD4 contribuie la controlul bolii.

2. Tratament local – Dacă leziunile sunt localizate și nu au afectat organele interne, se pot utiliza tratamente locale, cum ar fi:

• Crioterapia, care presupune înghețarea leziunilor pentru a le distruge.
• Excizia chirurgicală a leziunilor izolate sau cele care cauzează disconfort semnificativ.
• Radioterapia locală, care este foarte eficientă pentru leziunile dureroase, sângerânde sau inestetice.

3. Chimioterapia sistemică este indicată în cazurile avansate de sarcom Kaposi, care afectează multiple zone sau organe interne. Cele mai utilizate medicamente în chimioterapie sunt:

• Liposomal doxorubicin (Doxil), care este considerată prima linie de tratament.
• Paclitaxel, care poate fi folosit atunci când alte opțiuni nu sunt eficiente.

4. Terapia imunologică poate include utilizarea de medicamente precum imiquimod aplicate local pe leziunile cutanate. De asemenea, există cercetări în domeniul terapiei antiangiogene, care vizează oprirea formării de noi vase de sânge care hrănesc tumorile.

5. Tratamentul sarcomului Kaposi iatrogen (care apare la pacienți care au suferit un transplant sau care iau imunosupresoare) implică adesea ajustarea dozelor de medicamente imunosupresoare, pentru a permite sistemului imunitar să lupte împotriva tumorii. În unele cazuri, se pot adăuga chimioterapie sau radioterapie pentru a controla boala.

6. Îngrijirea paliativă este esențială pentru controlul simptomelor. Aceasta poate include gestionarea durerii, prevenirea și tratamentul infecțiilor secundare, precum și măsuri pentru reducerea edemului, cum ar fi drenajul limfatic sau utilizarea de ciorapi compresivi.

Tratamentul sarcomului Kaposi variază mult în funcție de stadiul bolii și de fiecare pacient în parte. Cu un diagnostic precoce și un plan de tratament adecvat, multe persoane pot obține o remisie sau o controlare bună a bolii.