Am visat că bebelușul meu sănătos a murit când eram însărcinată. La câteva zile de la naștere coșmarul meu a devenit realitate

Breinne Chavers este în prezent mama a cinci copii. Într-o confesiune emoționantă, ea a dezvăluit suferința imensă prin care a trecut când unul dintre fiii ei a decedat la câteva zile de la naștere. Parcurgând cu atenție articolul de mai jos vei descoperi cum a reușit să treacă prin această experiență atât de dificilă!

Și-a dorit dintotdeauna să devină mamă

Bree l-a întâlnit pe cel care avea să-i devină soț (Randy) în anul 2010. Cei doi s-au căsătorit în anul 2012, dorindu-și mult să devină părinți. 

Mama care s-a confesat pentru a dezvălui că unul dintre copii i-a murit la câteva zile de la naștere a precizat că și-a dorit dintotdeauna să aibă o familie mare, dar că nu se aștepta să aibă cinci copii:

„...În mintea mea știam dintotdeauna că voi avea o familie mare. Am fost pur și simplu aruncați în universul parenting-ului, dar niciunul dintre noi nu și-ar dori să schimbe asta. Eram cât se poate de pregătiți pentru a avea copii și eram încântați că ne vom întemeia o familie.”

cinci-copii-de-vârste-diferite-stand-intinsi-pe-pat

Sursă poză: instagram.com/wilde.atheart/

Aveau deja patru copii (Cadence, Kairi, Oliver și Ever) când Bree a rămas iar însărcinată presimțind, așa cum a menționat și în confesiunea ei, că al cincilea copil urma să se nască în decembrie 2020:

„Sterling a fost și el un bebeluș-surpriză...Intuiție sau pur și simplu coincidență, am prezis că voi avea un fiu care se va naște în decembrie 2020.”

Sterling, cel de-al cincilea copil al cuplului, venise pe lume la 15 luni de la nașterea celui de-al patrulea. Mamei i s-a părut cea de-a cincea sarcină mai ușoară decât celelalte și plănuia să nască acasă, în apă:

„...Am fost șocați, dar și entuziasmați. Știam cum urma să fie. Sarcina mea mersese foarte bine. Urma să avem cea de-a treia naștere acasă, așa că mă aflam în grija unui medic și a unei moașe. De fapt, a fost cea mai ușoară dintre sarcinile mele. Mă simțeam extraordinar, nu prea am avut grețuri matinale și eram plină de energie.”

Bree a fost fericită până în săptămâna 30 a sarcinii, când a visat că va naște un copil care va fi foarte bolnav și care va ajunge la terapie intensivă:

„Cu toate acestea, când eram în săptămâna 30 a sarcinii, am visat că am născut un bebeluș cu păr bogat, dar care a ajuns să fie foarte bolnav și să aibă nevoie de îngrijiri la terapie intensivă. Am devenit foarte îngrijorată și m-am gândit că probabil voi avea o naștere dificilă, așa că am început să îmi pregătesc lucruri pentru a merge la spital. Am pregătit bagaje, sacoșe și am instalat și scaunul de mașină.”

Niciodată nu a existat vreun motiv să fiu neliniștită, dintotdeauna am fost o candidată excelentă pentru nașterea acasă. Singurul motiv al anxietății mele se lega de visul pe care îl avusesem. Nașterea lui a fost minunată și vindecătoare. Avusesem o traumă de la nașterea anterioară și în urma violului petrecut când aveam 19 ani. Pentru o perioadă am avut nevoie de un terapeut, eram agitată la gândul că urma să nasc iar după ce am înțeles cum violul își pusese amprenta asupra nașterilor anterioare, dar nașterea lui a fost vindecătoare, precum o răsplată.”

mama-cu-bratele-tatuate-tinandu-si-la-piept-bebelusul-nou-nascut

Sursă poză: instagram.com/wilde.atheart/

Sterling s-a născut pe 5 decembrie 2019 printr-o naștere în apă, acasă. Se simțea bine, a primit nota 10 la naștere și mama s-a liniștit încă de când l-a auzit cum a țipat pentru prima dată:

„...Toate fricile mele s-au risipit când s-a născut și mi-a plâns în brațe. M-am liniștit, dar a fost și ultima dată când m-am simțit cu adevărat împlinită. 

La examenul inițial totul a ieșit perfect. Scorul Apgar era 10. Respira bine, mânca bine, dormea, își făcea nevoile normal, așa cum se întâmplă la un nou-născut. Îi plăcea să îi fie cald și să fie ținut strâns în brațe, într-o păturică. Nu te lăsa să ai brațele prea relaxate când îl țineai. Simțea nevoia să fie ținut strâns. Îmi plăcea modul în care ne transmitea că avea nevoie să fie ținut strâns în brațe, ca și cum ar fi știut că nu aveam să petrecem mult timp cu el.”

Starea lui Sterling a început să se deterioreze la 24 de la naștere și a ajuns în stare gravă la spital

Întrucât a dat semne de probleme respiratorii, părinții l-au dus pe Sterling la spital, unde i s-au efectuat numeroase teste. Starea bebelușului începuse să se deterioreze rapid, a fost internat la terapie intensivă:

„A fost internat în spital și a ajuns la terapie intensivă, precum în visul meu. Starea lui se deteriora rapid. A început să aibă convulsii. Nu a mai putut să respire singur și a fost intubat. Inima i s-a oprit și a avut nevoie de resuscitare. Organele îi cedau...”

Medicii nu i-au putut pune un diagnostic bebelușului, dar după cinci zile au descoperit că acesta avea amoniac în sânge. Atunci au hotărât să-l transfere într-un spital din Los Angeles pentru a fi examinat și de un medic genetician:

„În tot acel timp, medicii nu știau ce era cu el. Nu aveam niciun răspuns legat de ceea ce i se întâmpla. Am auzit cum un medic discuta cu un neurolog și cum spunea ceva despre leziuni cerebrale, dar nu i se făcuse încă niciun examen RMN, așa că nu știa cu precizie...În sfârșit, după 5 zile, au descoperit că în sângele lui era amoniac. A fost transferat la Spitalul de Copii din Los Angeles pentru a fi  monitorizat de un expert în genetică și în probleme de metabolism.”

Bree a sperat că băiețelul ei va fi bine până când a înțeles de la medici faptul că amoniacul din sânge avusese efecte grave asupra creierului său. La spitalul din Los Angeles, Sterling a primit un diagnostic, iar mama a înțeles că nu mai era nimic de făcut pentru el:

„Sterling a fost diagnosticat cu o boală metabolică rară, ce afecta modul în care corpul procesa proteinele și filtra amoniacul. Corpul său nu era capabil să elimine amoniacul, așa că acesta se acumula în sânge și îi dăuna creierului. Acesta era atât de afectat încât blocase funcționarea tuturor organelor, de aceea nu a mai putut să respire și inima i s-a oprit.”

Sterling avea convulsii la fiecare câteva minute. Toată noaptea i-au fost monitorizate convulsiile. Avea un monitor la capul patului și tot acolo se afla și o cameră video. Stăteam lângă el și apăsam pe un buton ori de câte ori apărea o convulsie. Medicul neurolog venea apoi să-l vadă pentru a-și putea da seama de unde proveneau convulsiile...

Este ușor pentru mine să elimin toate tuburile și cablurile și pansamentele și să îmi văd fiul. Dragul meu bebeluș. Nu era vorba despre o fotografie obișnuită cu un bebeluș, învelit într-o păturică și având o căciuliță pe cap. Dar era viața mea alături de Sterling și am fost recunoscătoare pentru fiecare clipă alături de el...”

Bebelușul a încetat din viață în dimineața zilei de 11 decembrie 2019, iar mama sa nu s-a ferit să vorbească despre durerea pe care a simțit-o în acele clipe.

„Să văd cum culoarea dispărea din obrajii săi, să văd cum pieptul să nu se mai ridica după fiecare respirație, a fost ca și cum eu aș fi murit în acea zi. Am simțit ca și cum sufletul meu părăsea și el trupul. Am cunoscut atâta durere, dar totodată și liniște. Am simțit așa întrucât știam că Sterling nu mai suferea, că nu va mai suferi niciodată. 

Aș fi făcut orice pentru a schimba finalul în care a fost scrisă această poveste și să fie vorba despre o lume în care Sterling trăiește, dar am acceptat durerea știind că el nu va mai simți niciodată durere.

mama-cu-parul-vopsit-in-mai-multe-culori-tinandu-si-in-brate-bebelusul-grav-bolnav

Sursă poză: instagram.com/wilde.atheart/

„Voiam să fiu alături de Sterling, nu credeam că voi putea trece peste durerea de a-l fi pierdut. Erau nopți în care mă întindeam pe jos în baie și în care vorbeam cu Dumnezeu și îi spuneam că eram gata să mor, dar nu era timpul meu, așa că trebuia să găsesc o cale pentru a supraviețui...

Durerea nu devine mai ușor de suportat. Doar că ajungi să o simți diferit. Am spus întotdeauna că există o diferență între durere și doliu. Durerea este modul în care te simți după ce pierzi pe cineva drag, iar doliul este exprimarea durerii. Doliul este ceea ce se schimbă. Cu durerea nu se întâmplă însă la fel...

Oamenii cred că durerea este o călătorie prin care treci; că are un început, o parte de mijloc și un sfârșit. Ei cred că durerea este ceva ce dispare, că o poți depăși cu ajutorul unor mijloace simple. Este însă o abordare cu totul greșită. Durerea nu are sfârșit.

Durerea este o călătorie lungă, din care vei învăța cum să trăiești cu ea, cu rana din inimă...Nu reprezintă cinci etape, ci mii de emoții diferite ce se reunesc într-un ciclu ce va dura toată viața. Înseamnă să fii fericit și să râzi timp de o clipă, după care te vei trezi că vei lăcrima...Nu îmi pasă cât de pricepute sunt unele persoane la vorbe, ideea este că nu este nimic ce ai putea spune pentru a ușura durerea provocată de pierderea unui copil.

Am învățat să trăiesc cu durerea și să o port cu mine. Am învățat să fac loc pentru fericire și speranță. Am învățat din nou să iubesc și am devenit iar părinți.

Știu că nimic din ceea ce este bun și frumos în viața mea nu va elimina acea durere, dar am capacitatea de a-mi face loc în suflet pentru durere, pentru suferință, dar și pentru speranță și pentru bucurii. Nu mă voi vindeca niciodată complet, dar am învățat nu numai cum să supraviețuiesc, ci și cum să trăiesc iar în această lume.”

bebelus-zambitor-cu-caciulita-pe-cap-stand-in-sezut-in-carucior

Sursă poză: instagram.com/wilde.atheart/

A avut curajul să vorbească și despre cum a reușit să treacă peste experiența pierderii bebelușului ei

A ales să-și doneze laptele unei mame singure, care trebuia să revină la muncă după nașterea copilului e: .„...Am putut să-i oferim necesarul de lapte și cu cele câteva grame din laptele lui Sterling. Bebelușul ei se născuse cam în aceeași perioadă cu Sterling, așa că a fost o mare bucurie să ajut pe cineva ce avea într-adevăr nevoie.”

De asemenea, a fost ajutată să suporte suferința adusă de moartea copilului ei de sesiunile de terapie, de prieteni, de comunitate:

„...Am fost susținuți de comunitate, întotdeauna ne-am exprimat recunoștința pentru sprijinul primit...

Din fericire, am câștigat mulți prieteni după moartea lui Sterling...ei vorbeau despre Sterling. Puteam vorbi despre Sterling tot timpul. Ei sunt înțelegători, pot fi sinceră cu ei și să le spun când sunt deprimată...”

Mai presus de toate, a primit susținerea din partea familiei:  „Familia mea este totul pentru mine. Au fost întotdeauna acolo pentru mine și știu că nu mă vor părăsi. Nu trebuie să-mi ascund durerea în fața lor sau a prietenilor.”

Nu în ultimul rând, mama căreia i-a murit bebelușul la câteva zile de la naștere nu a uitat să aducă în prim-plan și alte lucruri care au ajutat-o să lupte cu durerea:

„Într-adevăr, cheia supraviețuirii este iertarea. O poți oferi celorlalți, chiar dacă știi că nu vor fi întotdeauna așa cum te aștepți, dar nimic nu poate fi mereu corect. Stabilește-ți așteptări pe care să le ai față de ceilalți, dar stabilește totodată și limite sănătoase pentru ca persoane din jur să înțeleagă ce vrei de fapt...

Mai presus de toate, încearcă să te ierți pe tine. Este în regulă să ai și grămezi de vase pe care nu ai apucat să le speli. Este în regulă dacă nu vei găti în următoarele șase luni și te vei rezuma la a comanda mâncare...Este în regulă să plângi. Este în regulă să țipi. Este în regulă să fii trist/ă și deprimat/ă...” 

Nu s-a ferit să vină cu un avertisment pentru părinții ce și-au pierdut copiii

Bree nu a omis să-i avertizeze pe cei care au trecut printr-o experiență similară că durerea nu se va diminua, dar că vor învăța să trăiască și cu ea:

„Vei învăța în final să trăiești cu durerea. Uneori, durerea ne consumă complet. Într-o zi, nu te vei mai trezi cu lacrimile tale și vei simți că începi iar să trăiești. Dar până în acea zi, amintește-ți că nu ești singur/ă. 

Dacă știi pe cineva care și-a pierdut un copil și vrei să știi cum ar trebui să procedezi ca să îl/să o încurajezi, te sfătuiesc să faci orice îți trece prin cap. Fie că este vorba despre a-i dărui ceva de mâncare, fie că este vorba despre o donație, un dar sau pur și simplu de trimiterea unui mesaj prin care să-l/să o asiguri că nu este singur/ă/. Indiferent ce ar fi, mergi înainte...Susținerea ta contează extrem de mult.

Sunt atât de mândră de micul nostru erou, care ne-a lăsat o moștenire atât de importantă și care, în cele șase zile de viață, a lăsat în urmă mai mult decât au făcut-o alții într-o viață întreagă.”

Articolul reprezintă traducerea și adaptarea materialului disponibil pe site-ul cafemom.com; eseul original a fost scris de Breinne Chavers (wilde-at-heart.com)

Surse: cafemom.com, wilde-at-heart.com

Sursă poză principală: captură Instagram (instagram.com/wilde.atheart/)

Surse foto: instagram.com

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Dacă bebelușul meu a murit nu înseamnă că nu mai sunt mamă
    Dacă bebelușul meu a murit nu înseamnă că nu mai sunt mamă

    Mamă! Ce cuvânt minunat! Două silabe, 4 litere, care adună tot ce este mai bun, mai cald, mai minunat pe lumea asta. Am vrut să devin mamă de când am descoperit bunătatea...

    A trebuit să le spun copiilor mei că sunt însărcinată și că soțul meu a murit în aceeași zi
    A trebuit să le spun copiilor mei că sunt însărcinată și că soțul meu a murit în aceeași zi

    Mi-am cunoscut soțul pe când aveam 7-8 ani. Era cel mai vechi prieten al meu și singurul, de altfel, din perioada școlii gimnaziale, când am fost abuzată. Tații noștri și...

    Liviu Vârciu, primele declarații după ce a devenit și tată de băiat: ”Eram fericiți acum patru ani. Eram liniștiți, dormeam”
    Liviu Vârciu, primele declarații după ce a devenit și tată de băiat: ”Eram fericiți acum patru ani. Eram liniștiți, dormeam”

    Au trecut mai bine de 20 de ani de când îi fredonam piesele la mai toate petrecerile. Acum nu putem decât să ne bucurăm alături de el și să îi admirăm viața de...

    7 lucruri pe care le-am învățat după ce copilul meu a murit
    7 lucruri pe care le-am învățat după ce copilul meu a murit

    Experiența pierderii unui copil este una dintre cele mai dure prin care poți trece. Durerea atinge cote inimaginabile, îmbinându-se, de cele mai multe ori, cu sentimentul de...

    O mamă i-a trimis fiului ei cel mai frumos cadou la câteva zile după ce a murit de cancer
    O mamă i-a trimis fiului ei cel mai frumos cadou la câteva zile după ce a murit de cancer

    Gestul incredibil al unei mame, a cărei iubire pentru fiul ei a avut ecou chiar și dincolo de mormânt!

    Un nou născut a murit la 3 zile de la externare, deși medicii l-au declarat perfect sănătos
    Un nou născut a murit la 3 zile de la externare, deși medicii l-au declarat perfect sănătos

    A fost declarat sănătos, dar a murit după numai 3 zile de la naștere!

    Când fiul meu a devenit îngeraș era a treia zi de Paști și cea mai groaznică zi pe care am trăit-o
    Când fiul meu a devenit îngeraș era a treia zi de Paști și cea mai groaznică zi pe care am trăit-o

    Povestea mea s-a întâmplat acum 4 ani, în Germania. Am venit în Germania împreună cu soțul meu și băiatul pentru o viață cât de cât mai bună....

    Fiul meu era să moară pentru că eu eram preocupată cu telefonul
    Fiul meu era să moară pentru că eu eram preocupată cu telefonul

    „Copilul meu era să se înece fiindcă eu eram preocupată cu telefonul”, mărturisește o mamă care era pe punctul de a-și pierde copilul într-o fracțiune de...

    © 2022 Qbebe