Ce consecințe are în viața copilului un părinte anxios sau hiperprotectiv

Orice părinte își dorește să-și protejeze copiii și e normal să fie așa. Însă ca orice alt lucru din lumea asta, tot ce este în exces, dăunează.

Așadar, chiar dacă provine din intenții bune, protejarea parentală excesivă are efecte negative asupra sănătății psihice a copilulu, îngrădindu-i libertatea de a greși și de a se manifesta în mod natural, așa cum face orice copil.

Consecințe comportamentului hiperprotectiv asupra copilului

Iată câteva potențiale consecințe ale unui comportament hiperprotectiv care opresc dezvoltarea armonioasă a micuțului tău:

Va deveni anxios și nesigur pe el

Copilul resimte anxietatea părintelui și pentru că nu-și poate explica ce se întâmplă, începe să se simtă și el anxios.

Îi va scădea încrederea de sine

Atunci când vrei să faci tu totul pentru el, din dorința de a-l proteja, va crede că nu se poate descurca singur. Micuțul simte că nici mama/tata nu are încredere în el. Grija excesivă manifestată de părinte îi transmite copilului mesajul ”Tu nu poți, doar eu pot”;

Își va pierde abilitatea de rezolvare a problemelor

Căpătăm abilități de rezolvare a problemelor atunci când suntem puși în fața unor provocări care ne obligă să fim creativi în găsirea soluțiilor. Dacă cel mic nu este încurajat să ia decizii sau să-și găsească propriile soluții la anumite situații problematice, nu va putea face acest lucru nici la vârsta adultă.

Nu își va dezvolta simțul responsabilității

Bula de protecție în care se află copilul îl împiedică să înțeleagă consecințele propriilor acțiuni. Fiindcă părintele ia totul asupra lui, copilul nu are de ce să fie responsabil. El va învăța că va fi cineva mereu acolo care să facă pentru el.

Va deveni dependent de părinte

Copilului (și adultului de mai târziu) îi va fi dificil să ia singur decizii și va aștepta mereu aprobarea de la mama/tata.
Se va confrunta cu dificultăți de adaptare și va avea abilități sociale slab dezvoltate. Un copil dependent de părinte, care nu este încrezător în sine, are o rezistență minimă la frustrare, pentru că nu este obișnuit să se confrunte cu situații dificile.

Ce poți să faci dacă și-ai dat seama că ești un părinte anxios

Din fericire, comportamentele noastre se pot corecta, odată ce am descoperit că ele nu ne mai aduc un beneficiu real (și în acest caz, nici copilului).

Întoarce-te spre sine

Adesea, nevoia de a-l proteja excesiv pe cel mic își are rădăcinile în propria copilărie. Poate nu te-ai simțit în siguranță și ai avut nevoie de mai multă îndrumare sau poate duci cu tine anumite frici pe care trebuie să le (re)integrezi în viața ta. Cu toții avem anumite răni provenite din copilărie, în care ne-am simțit singuri, neînțeleși sau speriați.

Partea bună este că acum, ca adulți, avem capacitatea de a învăța din trecut și de a nu-l aduce în relația cu copilul nostru. Deci nu uita să te uiți la tine și la copilul tău interior din când în când și să încerci să-ți dai seama de ce te simți anxios.

Recunoaște și acceptă ceea ce nu se află în controlul tău

Dorința de control poate fi foarte puternică la o persoană anxioasă. Acesta este principalul mod prin care aceasta crede că se poate simți în siguranță. Însă anxietatea își poate pierde mult din putere atunci când realizăm cât de puține lucruri stau de fapt în controlul nostru. Ce ne dorim să reții din această idee este faptul că poți controla modul în care îți crești copilul. Mai departe trebuie să îl lași să capete, la rândul său, control asupra propriilor decizii și acțiuni.

Arată-i că ai încredere în el

Încrederea este unul dintre cele mai neprețuite lucruri pe care le putem dărui copiilor noștri. Arată-i micuțului tău că este capabil să pună în practică ce l-ai învățat. Astfel, va crește un adult responsabil, independent și încrezător în propriile forțe.

Arată-i că ești acolo pentru el, dar dă-i voie să încerce și singur

Este esențial să îi dai copilului tău libertatea de a explora și de a se confrunta cu propriile dificultăți. Fă asta chiar dacă te simți anxios cu privire la ce s-ar putea întâmpla. În felul acesta, cel mic își va dezvolta strategii de adaptare și de rezolvare a problemelor, care îl vor ajuta tot restul vieții. Și vestea bună este că poți face asta fiind lângă el în continuare și îndrumându-l acolo unde are nevoie.

Te încurajăm să explorezi alături de copilul tău lumea sa interioară. Fii alaturi de el și ghidează-i pașii spre devenirea unui adult independent și resposabil. Nu în ultimul rând, te încurajăm ca pe lângă obișnuita grijă, să lași loc și relaxării!