Comportamentul reproductiv a suferit transformări importante peste tot în lume, iar fertilitatea scade într-un ritm accelerat și în România, situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generaţiilor (de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie).
Astfel, în 2017, în mediul urban, indicatorul conjunctural al fertilității în România a fost de 1,2 copii pentru fiecare femeie cu vârsta între 15 și 49 de ani din mediul urban, potrivit Institutului Național de Statistică. Vârsta mamelor la naşterea primului copil este într-o creștere accelerată, iar acest lucru are drept consecință escaladarea problemelor de fertilitate care sunt direct corelate cu vârsta. De la 23,1 ani în 1997, până la 27,1 ani, în 2017. În mediul urban vârsta la care femeile au primul copil este chiar mai mare, de 28,7 ani, iar în București - chiar de 30,3 ani, conform Institutului Național de Statistică.
A apărut în felul acesta nevoia unui studiu care își propune să susțină eforturile de prevenire și tratament ale infertilității, încercând să contribuie la o mai bună înțelegere a acestei patologii.
"Această cercetare este foarte importantă pentru noi, fiindcă ne duce cu un pas mai aproape de înțelegerea cuplurilor care au probleme de fertilitate. Este prima cercetare de acest gen și ea vine într-un context foarte potrivit, la debutul Programului de Reproducere Asistată pentru București. În reproducerea asistata, progresul este extraordinar, iar acum șansele cumulate sunt foarte mari (nu vorbesc de șansa pe încercare, ci de șansa cumulată). Avem și noi un Subprogram Național FIV/ET, vom avea unul la București - ar fi util și pentru noi ca medici, și pentru cupluri, să lucrăm puțin la indicatorii de performanță intemediari, nu numai finali, precum timpul până la sarcină pe cuplu (pe care cuplurile îl apreciază foarte mult), costul pe sarcină, gradul de stres sau de ușurință a tratamentului pentru a cunoaște și părțile mai puțin plăcute. Asteptăm provocări în materie de colaborare, atât cu Ministerul, cât și cu Primaria", ne-a declarat prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele Asociației de Reproducere Umană din România.
În România, 16.8% din populația fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situație de infertilitate. Procentul crește semnificativ dacă ne raportăm la cei care își doresc copii cât mai curand. Astfel, aproximativ 1 din 4 cupluri care își dorește cât mai curând un copil nu a reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de 1-5 ani (27%). La aceștia se adaugă 11% care perseverează în încercarea lor de mai bine de 5 ani, conform studiului inițiat de Asociația pentru Reproducere Umană din România (ARUR).
Conform aceluiași studiu, în România, cei mai mulți dintre cei care nu pot obține o sarcină merg la medicul ginecolog în încercarea de rezolvare a problemei de infertilitate (91%) și doar o parte la medicul specialist în infertilitate (38%).
Dintre cei care au mers la medic, 54% nu intenționează să apeleze la o procedură medicală pentru a obține o sarcină, iar dintre cei 46% care intenționează să facă acest lucru, 20% apelează la Subprogramul Național FIV/ET, în timp ce 28% se împrumută fie la prieteni, fie la bancă, majoritatea (88%) apelând și la resursele proprii.
"Cel puțin declarativ, 46% dintre cupluri vor să se trateze. Haideți să nu îi dezamăgim", a mai precizat prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele Asociației de Reproducere Umană din România.
45% dintre cei care nu pot să obțină o sarcină văd stresul drept responsabil pentru acest lucru, iar 21% cred ca motivul pentru care nu au încă un copil este pentru că "Nu vrea Dumnezeu". Pe de altă parte, principalele cauze de infertilitate feminină identificate de medici sunt probleme la nivelul trompelor uterine (23%), probleme la nivelul uterului (22%), endometrioză (17%), rezerva ovariană redusă (15%). Dintre cele de natură masculină identificate de medici, problemele la nivelul spermogramei conduc detașat, cu un procent de 72%.
"Stresul nu este un motiv de infertilitate absolut. În cazul în care un cuplu are deja un an de contact neprotejat și nu a rezultat o sarcină, trebuie să apeleze la un medic specialist în infertilitate. Cu siguranță, cauza care împiedică formarea unei sarcini ascunde o patologie, o afecțiune, care trebuie să fie tratată și înlăturată pentru a putea obține sarcina", este de părere dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
Dintre cei cu probleme de infertilitate care au apelat la tratament de specialitate, 60% au obținut o sarcină în mai puțin de 2 ani de la inițierea tratamentului.
Potrivit studiului ARUR, dintre cei care încearcă de mai bine de un an să aibă copii, 81% sunt căsătoriți, 25% sunt din București/Ilfov, 74% dintre cei cu potențial de infertilitate au studii universitare sau postuniversitare. 47% au un venit de peste 5.000 lei net pe familie, iar 76% dintre cei care nu reușesc în acest moment să aibă un copil au o locuință proprietate personală. Aceste cifre conturează un profil al cuplurilor cu problem de infertilitate cu un statut social peste media națională.
"Femeia până la 30 de ani trebuie să aibă deja primul copil născut, pentru că, altfel, în afara problemelor existente de infertilitate, situația se agravează cu avansarea în vârstă. Din păcate, femeile se ocupă de carieră în detrimentul copiilor", este de părere dr. Andreas Vythoulkas.
Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2018, pe eşantion online, reprezentativ din punct de vedere sex si vârstă pentru populația din România, femei în limita de vârstă 25-45 ani, respectiv bărbaţi în limita de vârstă 25-60 ani; baza totală de 4680 respondenţi (eroare statistică +/-1.4%). Populatia ţintă (contingentul demografic fertil): femei 25-45 ani şi bărbaţi 25-60 ani, într-o relatie cu partener in segmentele vizate; baza totală de 3331 respondenţi (eroare statistică +/-1.7%).
Doamna Sorina Pintea, Ministru al Sănătății, a avut amabilitatea de a răspunde la o întrebare din partea 
Qbebe.ro: Ce anume v-a determinat să implementați din nou acest program de fertilitate?
Am să îmi permit să îl citez pe domnul prof. Dr. Vlădăreanu, ca să nu ajungem o țară de bătrânei. Programul a fost reluat în 2015, în trimestrul doi și categoric problemele demografice nu numai ale României, ci și ale Europei sunt cunoscute, fiind unul dintre factorii determinanți.
Urmareste-ne pe Google News
