Mărturie de mamă: „Mi-e dor să fiu părinte singur. Regret că m-am grăbit să mă recăsătoresc"

A fi părinte singur nu este atât de înspăimântător precum pare. Fie că îți crești copilul singur sau implicat într-o relație de cuplu, titulatura de părinte este atât de nobilă încât nici nu mai contează alte aspecte ce țin de statutul social sau marital.

O mamă care și-a crescut fiul singură până când acesta a împlinit vârsta de șapte ani mărturisește că îi este dor de acele momente petrecute împreună cu fiul ei în care se cunoșteau unul pe celălalt, se crea o legătură strânsă între mamă și fiu, deși nu era sprijinită decât foarte puțin de către tatăl copilului. Femeia s-a recăsătorit și aba atunci a realizat cât de prețioase erau momentele petrecute cu fiul ei, în calitate de mamă singură.

„Am fost o mamă singură mândră de statutul ei care nu s-a speriat de prejudecățile celor din jur”

Până la împlinirea vârstei de șapte ani a fiului ei, Ashley Archambault îți amintește că, deși tatăl copilului a ajutat-o foarte puțin, a reușit să își cumpere o casă, să își termine studiile, să se angajeze și să lucreze full time și să își crească fiul de una singură.

„Fiind profesoară, unul dintre elevii mei mi-a spus că îmi poartă un respect deosebit îndată ce a aflat că sunt mamă singură și toată lumea știe cât de greu este să faci fața tuturor responsabilităților fără a avea ajutor. La momentul respectiv nu știam, dar aveam să întâlnesc iubirea vieții mele, tatăl vitreg perfect pentru băiatul meu și să duc o viață foarte fericită. Deși sunt recăsătorită de câțiva ani, mărturisesc că îmi este foarte dor de viața și de statutul de mamă singură.

Desigur că a fost foarte greu în acea perioadă să-i asigur toate cele necesare băiețelului meu, dar pot să spun că eram foarte mândră de ceea ce reușeam să realizez. Nu este ușor și nici puțin costisitor să crești un copil. Cu toate acestea, eram atât de mândră de mine pentru că puteam să întrețin singură o casă și un copilaș, încât reușeam cumva să mă chivernisesc și să îi dau copilului meu tot ceea ce are nevoie tine”, susține mama.

Cum să faci față cu brio situației în care ești o mamă singură

„În calitate de mamă singură aveam întotdeauna ultimul cuvânt de spus”

Femeia își amintește că, pe cât de dificil a fost să îi asigure copilului tot ceea ce acesta avea nevoie, era mai mult decât fericită că o poate face și că are ultimul cuvânt de spus în majoritatea situațiilor care țineau de sănătatea și bunăstarea copilului, de gospodărie, practic toate deciziile le lua de una singură. Își mai întreba copilul ce dorește să mănânce, um ar vrea să îi fie decorată camera, dar în rest ea făcea alegerile necesare. După ce s-a căsătorit, bineînțeles că toate deciziile trebuiau luate împreună cu soțul ei.

„Creasem o legătură specială și puternică cu fiul meu în acea perioadă”

„Când familia era formată doar din mine și fiul meu îmi amintesc că toate lucrurile le făceam împreună, aveam o anumită rutină, tabieturi comune, ne plăcea să dansăm, să mâncăm împreună înghețată de vanilie cu topping curcubeu. Ajunsesem să ne înțelegem unul altuia nevoile și preferințele, să iubim aceleași lucruri, să avem discuții profunde și să ne dăm sfaturi unul altuia. Acum, fiul meu se sfătuiește cu tatăl lui vitreg ce cadou să îmi cumpere de ziua mea sau de ziua mamei”, susține Ashley.

5 sfaturi pentru o mama singura

„Deși pare greu de crezut, aveam mai mult timp pentru mine ca mamă singură decât acum, căsătorită”

Ashley destăinuie că în perioada în care își creștea și întreținea copilul singură avea de fapt mai mult timp pentru ea decât acum, când formează o familie. Practic, atunci când fiul ei dormea sau era plecat la tatăl lui în weekend, își rezolva toate treburile ulterior petrecându-și mai mult timp cu el.

„Timpul pe care l-am petrecut departe de fiul meu cât era plecat la tatăl lui mi-a dat privilegiul de a realiza cât de important este pentru mine și ce binecuvântată sunt că îl am în viața mea. Dacă m-aș putea întoarce înapoi în timp l-aș prețui mai mult, aș petrece mai mult timp cu fiul meu. Acum că sunt implicată într-o relație, nu mai petrec doar eu timp împreună cu el, dar ne bucurăm de conexiunea puternică și profundă pe care o avem în fiecare zi, iar tatăl lui vitreg îl iubește nespus și este un părinte grozav”, concluzionează mama.

Fiecare perioadă a vieții noastre, fiecare etapă, oricât de dureroasă ar părea de grea, de dificilă, are semnificațiile ei și este posibil să fie și cea mai frumoasă lecție pe care o învățăm vreodată.