Ocluzia vasculară retiniană: cauze, simptome și tratament
Vederea depinde de o rețea delicată de vase de sânge care alimentează în mod constant retina cu oxigen și substanțe nutritive. Atunci când unul dintre aceste vase se blochează, consecința poate fi bruscă și neașteptată: ocluzia vasculară retiniană. Apărând adesea fără durere, această afecțiune poate provoca modificări rapide ale vederii și poate indica, de asemenea, probleme de sănătate cardiovasculare sau sistemice subiacente. Este esențial să înțelegem semnele de avertizare, cauzele și opțiunile de tratament, deoarece diagnosticul precoce și îngrijirea promptă pot face o diferență semnificativă în protejarea vederii.
Sari la
Ce este ocluzia vasculara retiniana
Ocluzia vasculară retiniană este una dintre cele mai frecvente afecțiuni vasculare ale ochiului și reprezintă o urgență oftalmologică, deoarece poate duce la scăderea bruscă a vederii. Aceasta apare atunci când fluxul de sânge prin vasele retinei este blocat, împiedicând alimentarea țesutului retinian cu oxigen și substanțe nutritive. În funcție de vasul afectat, ocluzia poate implica o arteră sau o venă retiniană, iar gravitatea simptomelor și prognosticul diferă în funcție de tipul și localizarea blocajului.
Retina este un strat subțire de țesut nervos situat în partea din spate a globului ocular, responsabil de captarea luminii și transformarea acesteia în impulsuri nervoase care sunt transmise către creier prin nervul optic. Pentru a funcționa normal, retina are nevoie de o alimentare constantă cu sânge, asigurată de artera centrală a retinei, ramurile sale și de rețeaua venoasă care evacuează sângele după ce acesta a furnizat oxigen și nutrienți. Atunci când unul dintre aceste vase este obstruat, celulele retiniene încep să sufere din cauza lipsei de oxigen (ischemie), iar vederea poate fi afectată temporar sau permanent.
Din punct de vedere medical, ocluzia vasculară retiniană este împărțită în două categorii principale: ocluzia arterială retiniană și ocluzia venoasă retiniană.
Ocluzia arterială retiniană
Ocluzia arterială retiniană apare atunci când o arteră care alimentează retina este blocată, cel mai frecvent de un embol provenit din arterele carotide sau din inimă. Blocajul întrerupe aproape complet aportul de sânge către retina afectată, ceea ce determină o lipsă severă de oxigen. Din acest motiv, ocluzia arterială este considerată echivalentul unui accident vascular cerebral la nivelul ochiului și necesită evaluare și tratament de urgență.
Există mai multe forme de ocluzie arterială. Cea mai severă este ocluzia arterei centrale a retinei, în care întreaga retină este afectată și apare o pierdere bruscă, profundă și nedureroasă a vederii la un singur ochi. În alte situații poate fi afectată doar o ramură arterială, iar pierderea vederii este limitată la o anumită zonă a câmpului vizual.
Ocluzia venoasă retiniană
Ocluzia venoasă retiniană este mai frecventă decât forma arterială și apare atunci când drenajul sângelui din retină este împiedicat prin blocarea unei vene. Sângele se acumulează în vasele retiniene, determinând creșterea presiunii, apariția hemoragiilor, edemului și afectarea funcției retinei.
Și în acest caz există două forme principale. Ocluzia venei centrale a retinei afectează întreaga retină și poate produce o scădere importantă a acuității vizuale. Ocluzia unei ramuri venoase implică doar o porțiune a retinei, iar simptomele depind de localizarea zonei afectate.
Cauzele ocluziei vasculare retiniene
Cauzele diferă în funcție de tipul de vas afectat, însă în majoritatea cazurilor sunt implicate afecțiuni cardiovasculare sau metabolice care deteriorează vasele de sânge ori favorizează formarea cheagurilor.
Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială reprezintă cea mai frecventă cauză și cel mai important factor de risc pentru ocluzia vasculară retiniană. Valorile crescute ale tensiunii arteriale afectează pereții vaselor de sânge, determinând îngroșarea și rigidizarea acestora. În timp, modificările structurale ale arterelor pot comprima venele retiniene aflate în apropiere, favorizând apariția unui cheag și blocarea circulației sanguine.
Ateroscleroza și colesterolul crescut
Depunerile de grăsime și colesterol pe pereții arterelor, cunoscute sub numele de plăci de aterom, reduc fluxul sanguin și cresc riscul de formare a embolilor. Aceste fragmente se pot desprinde din arterele carotide sau din alte vase mari și pot ajunge în arterele retinei, provocând ocluzia arterială.
Diabetul zaharat
Diabetul afectează vasele mici de sânge din întregul organism, inclusiv pe cele ale retinei. Nivelurile crescute ale glicemiei produc modificări ale pereților vasculari, favorizează inflamația și cresc riscul de tromboză. Persoanele cu diabet necontrolat prezintă un risc mai mare atât pentru ocluziile venoase, cât și pentru cele arteriale.
Bolile cardiovasculare
Afecțiunile inimii reprezintă o cauză importantă, în special pentru ocluzia arterială retiniană. Fibrilația atrială, bolile valvulare, infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă pot favoriza formarea cheagurilor de sânge în inimă. Acestea pot migra prin circulația sanguină și pot bloca arterele care hrănesc retina.
Bolile arterelor carotide
Îngustarea arterelor carotide prin ateroscleroză reprezintă una dintre cele mai importante surse de emboli. Fragmentele de placă aterosclerotică sau cheagurile formate la acest nivel pot ajunge în circulația oculară și pot determina ocluzia arterei centrale a retinei sau a uneia dintre ramurile sale.
Tulburările de coagulare
Anumite boli care determină hipercoagulabilitatea sângelui cresc riscul formării cheagurilor. Printre acestea se numără trombofiliile ereditare, sindromul antifosfolipidic, policitemia vera, trombocitemia esențială și alte afecțiuni hematologice. Aceste cauze sunt investigate în special la pacienții tineri sau la cei fără factori de risc cardiovascular evidenți.
Glaucomul
Persoanele cu glaucom, în special cele cu presiune intraoculară crescută, prezintă un risc mai mare de ocluzie a venei centrale a retinei. Presiunea crescută poate afecta circulația sanguină la nivelul nervului optic și poate favoriza blocarea fluxului venos.
Bolile inflamatorii și autoimune
Unele afecțiuni inflamatorii sistemice pot provoca inflamația vaselor de sânge (vasculită), crescând riscul de ocluzie vasculară retiniană. Printre acestea se numără arterita cu celule gigante, lupusul eritematos sistemic, sarcoidoza și alte boli autoimune. În cazul arteritei cu celule gigante, ocluzia arterială oculară reprezintă o urgență medicală care necesită tratament imediat pentru prevenirea pierderii definitive a vederii.
Fumatul
Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză, favorizează inflamația și crește tendința sângelui de a forma cheaguri. În plus, nicotina determină vasoconstricție și afectează funcția normală a endoteliului vascular, contribuind la apariția bolilor vasculare oculare.
Vârsta înaintată
Riscul de ocluzie vasculară retiniană crește odată cu înaintarea în vârstă. Modificările naturale ale vaselor de sânge, asociate frecvent cu hipertensiunea arterială, diabetul și ateroscleroza, explică incidența mai mare a bolii după vârsta de 50–60 de ani.
Semnele ocluziei vasculare retiniene
Ocluzia vasculară retiniană debutează, de regulă, brusc și afectează un singur ochi. Principalul semn este scăderea nedureroasă a vederii, care poate varia de la o ușoară încețoșare până la pierderea aproape completă a acuității vizuale. Intensitatea simptomelor depinde de tipul de ocluzie (arterială sau venoasă), de vasul afectat și de extinderea leziunilor la nivelul retinei.
Scăderea bruscă a vederii
Cel mai frecvent simptom este diminuarea rapidă a vederii la un singur ochi. În cazul ocluziei arteriale, pierderea vederii apare de obicei în câteva secunde sau minute și poate fi severă. În ocluzia venoasă, vederea se poate deteriora mai lent, pe parcursul câtorva ore sau chiar zile, iar gradul afectării depinde de localizarea blocajului și de apariția edemului macular.
Vedere încețoșată
Mulți pacienți observă că imaginea devine neclară, ca și cum ar privi printr-un geam aburit. Vederea încețoșată poate afecta doar o parte a câmpului vizual sau întreaga imagine și poate varia ca intensitate în funcție de evoluția afecțiunii.
Pierderea unei porțiuni din câmpul vizual
Atunci când este afectată doar o ramură arterială sau venoasă, pacientul poate pierde vederea într-o anumită zonă a câmpului vizual. Uneori, această modificare este descrisă ca apariția unei „pete negre”, a unei „umbre” sau a unei „cortine” care acoperă o parte din imagine.
Scăderea vederii centrale
Dacă blocajul vascular afectează macula – zona retinei responsabilă de vederea fină și de perceperea detaliilor – apar dificultăți la citit, recunoașterea fețelor, utilizarea telefonului mobil sau desfășurarea activităților care necesită precizie vizuală.
Distorsionarea imaginilor
Unele persoane observă că liniile drepte par ondulate sau deformate, iar obiectele își modifică forma. Acest fenomen apare mai ales atunci când se dezvoltă edem macular și poate reprezenta unul dintre primele semne ale afectării retinei centrale.
Reducerea sensibilității la contrast
Pacienții pot avea dificultăți în distingerea obiectelor care au culori sau nuanțe apropiate ori în perceperea detaliilor în condiții de iluminare redusă. Această modificare este mai subtilă decât pierderea acuității vizuale, dar poate afecta semnificativ activitățile zilnice.
Perceperea petelor întunecate
În unele cazuri, persoana afectată observă apariția unor zone întunecate sau gri în câmpul vizual. Acestea pot fi fixe și corespund zonelor din retină care nu mai funcționează normal din cauza lipsei de oxigen.
Diagnosticul ocluziei vasculare retiniene
Anamneza și evaluarea simptomelor
Primul pas în stabilirea diagnosticului este discuția cu pacientul. Medicul va solicita informații despre momentul apariției simptomelor, viteza cu care s-a instalat pierderea vederii și eventualele boli preexistente, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, afecțiunile cardiovasculare sau tulburările de coagulare.
De asemenea, sunt evaluate antecedentele de accident vascular cerebral, infarct miocardic, glaucom, boli autoimune sau intervenții chirurgicale recente. Aceste informații pot orienta medicul către cauza probabilă a ocluziei.
Examinarea oftalmologică completă
Consultația începe cu măsurarea acuității vizuale, pentru a determina gradul de afectare a vederii. Sunt evaluate vederea la distanță și la aproape, iar rezultatele sunt comparate între cei doi ochi.
Urmează examinarea pupilelor, deoarece în ocluziile arteriale severe poate fi prezent un defect pupilar aferent relativ, care indică o afectare importantă a funcției retinei sau a nervului optic.
Presiunea intraoculară este măsurată pentru a identifica eventualul glaucom, o afecțiune care poate reprezenta atât un factor de risc, cât și o posibilă complicație a ocluziei vasculare retiniene.
Examinarea fundului de ochi
Examinarea fundului de ochi, realizată după dilatarea pupilei, reprezintă una dintre cele mai importante etape ale diagnosticului.
În cazul ocluziei arteriale, medicul poate observa o retină palidă, lipsită de circulație normală, iar în zona maculei este adesea prezent aspectul caracteristic de „pată roșie cireșie” (cherry-red spot), considerat un semn clasic al ocluziei arterei centrale a retinei.
În ocluzia venoasă, fundul de ochi evidențiază vene retiniene dilatate și tortuoase, hemoragii retiniene de diferite dimensiuni, edem retinian și, uneori, exsudate sau pete vatoase (cotton wool spots), care indică zone de ischemie.
Tomografia în coerență optică (OCT)
Tomografia în coerență optică (OCT) este una dintre cele mai importante investigații imagistice utilizate în diagnosticul și monitorizarea ocluziei vasculare retiniene.
Această metodă non-invazivă oferă imagini în secțiune ale retinei, permițând evaluarea grosimii acesteia și identificarea edemului macular, principala cauză a scăderii vederii în ocluziile venoase.
OCT este utilizată și pentru monitorizarea eficienței tratamentului, deoarece permite compararea modificărilor retiniene de la o consultație la alta.
Angiografia cu fluoresceină
Angiografia cu fluoresceină este o investigație care permite evaluarea circulației sanguine la nivelul retinei. După injectarea intravenoasă a unei substanțe fluorescente, sunt realizate fotografii succesive ale retinei pentru a observa modul în care sângele circulă prin vase.
Această investigație poate identifica zonele în care circulația este blocată, gradul de ischemie retiniană, prezența neovascularizației și eventualele scurgeri de lichid din vasele afectate.
Rezultatele angiografiei sunt utile atât pentru stabilirea prognosticului, cât și pentru alegerea tratamentului, inclusiv a terapiei laser atunci când aceasta este necesară.
Angiografia OCT (OCT-A)
În multe centre oftalmologice moderne este disponibilă și angiografia OCT (OCT-A), o tehnologie care permite vizualizarea circulației vasculare retiniene fără administrarea unei substanțe de contrast.
Această investigație oferă informații detaliate despre rețeaua vasculară superficială și profundă a retinei și poate evidenția zonele de ischemie sau modificările microvasculare.
Tratamentul ocluziei vasculare retiniene
1. Tratamentul ocluziei arteriale retiniene
Ocluzia arterei retiniene este o urgență medicală și oftalmologică. Retina este extrem de sensibilă la lipsa de oxigen, iar leziunile pot deveni ireversibile în doar câteva ore. Din acest motiv, orice pierdere bruscă și nedureroasă a vederii trebuie evaluată de urgență.
În prezent, nu există un tratament universal eficient care să restabilească vederea în toate cazurile de ocluzie arterială. Cu toate acestea, dacă pacientul se prezintă foarte rapid după debutul simptomelor, medicul poate încerca anumite măsuri menite să îmbunătățească circulația la nivelul retinei. Acestea pot include masajul ocular, administrarea unor medicamente pentru reducerea presiunii intraoculare sau alte manevre utilizate în situații selectate. Eficiența acestor intervenții este însă limitată și depinde în mare măsură de intervalul de timp până la inițierea tratamentului.
În anumite cazuri atent selecționate și în centre specializate, poate fi luată în considerare terapia trombolitică pentru dizolvarea cheagului de sânge. Totuși, această opțiune este rezervată unui număr redus de pacienți și necesită o evaluare atentă a raportului dintre beneficii și riscuri, din cauza posibilității apariției complicațiilor hemoragice.
Deoarece ocluzia arterei centrale a retinei este considerată echivalentul unui accident vascular cerebral la nivel ocular, pacientul necesită evaluare neurologică și cardiovasculară de urgență pentru identificarea sursei embolului și prevenirea unui accident vascular cerebral sau a altor evenimente ischemice.
2. Tratamentul ocluziei venoase retiniene
În cazul ocluziei venoase, tratamentul este orientat în principal către prevenirea și tratarea complicațiilor care afectează vederea, în special edemul macular și dezvoltarea de vase de sânge anormale (neovascularizație).
Injecțiile intravitreene cu medicamente anti-VEGF
Tratamentul de primă intenție pentru edemul macular secundar ocluziei venoase retiniene constă în administrarea de medicamente anti-VEGF prin injecții intravitreene. Aceste medicamente reduc permeabilitatea vasculară, limitează acumularea lichidului în retină și contribuie la îmbunătățirea sau stabilizarea acuității vizuale.
Tratamentul se efectuează sub anestezie locală, în condiții sterile, iar injecțiile sunt administrate la intervale regulate, stabilite în funcție de răspunsul pacientului și de rezultatele obținute la examinarea prin tomografie în coerență optică (OCT). În multe cazuri, sunt necesare mai multe administrări pe parcursul primului an de tratament.
Corticosteroizii intravitreeni
La unii pacienți, în special atunci când răspunsul la terapia anti-VEGF este insuficient sau există contraindicații pentru aceasta, medicul poate recomanda administrarea de corticosteroizi intravitreeni.
Aceste medicamente reduc inflamația și edemul retinian, însă utilizarea lor necesită monitorizare atentă deoarece pot favoriza creșterea presiunii intraoculare și apariția cataractei.
Tratamentul cu laser
Fotocoagularea laser are în prezent un rol mai restrâns decât în trecut, dar rămâne o metodă importantă în anumite situații.
Laserul poate fi utilizat pentru tratarea zonelor ischemice ale retinei și pentru prevenirea dezvoltării neovascularizației, reducând astfel riscul unor complicații severe, precum hemoragia vitroasă sau glaucomul neovascular.
În cazul edemului macular, terapia anti-VEGF este considerată în prezent tratamentul standard, iar laserul este rezervat unor situații particulare.
Urmareste-ne pe Google News
