Pubertatea întârziată- ce trebuie să știm noi, ca părinți

Alina Nedelcu - Redactor Senior

Perioada de pubertate începe când corpul copilului tău se dezvoltă și se schimbă, semănând tot mai mult cu cel al unei persoane adulte. De asemenea, odată cu pubertatea are loc și maturizarea sexuală. Fetele ar trebui să intre la pubertate în jurul vârstei de 8-13 ani, iar băieții în jurul vârstei de 9-14 ani. Când nu se întâmplă așa, poate fi o dovadă a faptului că este vorba despre pubertate întârziată. Parcurgând articolul de mai jos poți descoperi de ce se întâmplă așa, ce trebuie să te îngrijoreze și care sunt opțiunile de tratament pentru o dezvoltare normală a copilului. 

Ce este pubertatea întârziată?

Pubertatea întârziată survine dacă primele semne care arată maturizarea sexuală nu sunt vizibile până la vârsta de 12 ani la fete și până la vârsta de 14 ani la băieți. Printre aceste semne se numără, de exemplu, dezvoltarea sânilor, a testiculelor, a părului pubian sau modificările vocii pentru băieți. Toate aceste modificări reprezintă caracteristici sexuale secundare. 

adolescenta care a ridicat o oglinda deasupra capului ca sa se poata vedea

Care sunt cauzele pubertății întârziate?

Există numeroase cauze care pot favoriza pubertatea întârziată, cum ar fi:

Prezența unor afecțiuni cronice

De pildă, copiii care au diabet, afecțiuni renale severe, fibroză chistică sau astm pot intra la pubertate la o vârstă mai înaintată decât cei care nu au asemenea probleme. Se întâmplă așa întrucât afecțiunile de care suferă le îngreunează procesele de creștere, de dezvoltare. Pentru a se diminua cât mai mult riscul să se ajungă într-o astfel de situație, este esențial ca un copil cu bolile menționate să fie permanent monitorizat de medicul pediatru și de medicul specialist pentru a avea parte de tratamentul adecvat. 

doctorita care îi monteaza unei fetite un dispozitiv special pentru administrarea insulinei

Anumite boli genetice

Printre bolile care afectează cel mai mult dezvoltarea normală a copilului se numără sindromul Turner și sindromul Klinefelter. Acesta din urmă apare la băieții care se nasc cu un cromozom X în plus. Sindromul Klinefelter afectează dezvoltarea sexuală și funcția testiculară. În schimb, sindromul Turner afectează fetele și presupune ca unul dintre cromozomii X să lipsească sau să fie anormal. Din cauza acestui sindrom, este afectată producerea hormonilor sexuali și dezvoltarea ovarelor. 

Afecțiuni ale glandei pituitare

Glanda pituitară este de dimensiuni reduse, de mărimea unui bob de mazăre, este situată în partea centrală a creierului și are rolul de a controla eliberarea hormonilor din alte glande ale corpului. Hormonii produși ori controlați de glanda pituitară reglează și procese precum creșterea și intrarea la pubertate. În cazul în care această glandă nu este suficient dezvoltată, dacă există un deficit al hormonilor produși de ea (hipopituitarism) sau dacă la nivelul ei se află un chist sau o tumoră, intervin întârzierile în creștere, în dezvoltare și se poate vorbi despre pubertate întârziată. 

Hipotiroidismul

Hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru creștere, pentru dezvoltarea sexuală și pentru funcția reproductivă. În situația în care tiroida nu produce suficienți hormoni tiroidieni, intervine hipotiroidismul. Când este prezent la copii și adolescenți, hipotiroidismul este responsabil de:

  • Creșterea lentă;
  • Pubertatea întârziată;
  • Căderea părului;
  • Lipsa de energie;
  • Dificultățile de concentrare: acestea duc la performanțe scăzute la școală;
  • Pielea uscată;
  • Constipație frecventă.

Incapacitatea organismului de a folosi hormonii androgeni

Hormonii androgeni sunt hormoni sexuali care ajută la instalarea pubertății și sunt prezenți atât la fete, cât și la băieți. Acești hormoni sunt produși de testicule și de ovare. Cel mai cunoscut hormon androgen este testosteronul. Când corpul nu este capabil să utilizeze hormonii androgeni se instalează sindromul de insensibilitate la hormonii androgeni. Sindromul poate fi: 

  • complet: testosteronul nu are niciun impact asupra dezvoltării organelor genitale, acestea fiind caracteristice sexului feminin;
  • parțial: testosteronul influențează într-o anumită măsură dezvoltarea organelor genitale, dar cu toate acestea ele nu se dezvoltă așa cum ar fi normal pentru o fată sau pentru un băiat.

Sindromul de insensibilitate la hormonii androgeni complet este diagnosticat de obicei la pubertate, când nu se instalează menstruația, iar părul pubian și cel de la nivelul axilelor nu dă semne de dezvoltare. 

Tulburările alimentare

Faptul că un adolescent nu are parte de o nutriție echilibrată are impact și asupra dezvoltării sale. De exemplu, adolescenții care suferă de anorexie nervoasă nu numai că pierd mult în greutate întrucât nu mănâncă suficient, dar au și obiceiul de a face mult sport ca să slăbească. În aceste condiții, nu este exclus să intervină și această consecință negativă: pubertatea întârziată. 

Riscul ca un copil să fie afectat de pubertatea întârziată este mai mare dacă există un istoric familial al acestei probleme: dacă părinții, unchii, frații, surorile, verii unui copil au trecut și ei prin așa ceva. 

Semnele pubertății întârziate

Variază la fete și la băieți, astfel:

Pentru fete

Pubertatea întârziată înseamnă:

  • Sânii nu încep să se dezvolte până în jurul vârstei de 12 ani;
  • Menstruația nu se instalează până la 15-16 ani;
  • Menstruația nu debutează într-un interval de 5 ani de la primele semne ale dezvoltării sânilor. 

adolescenta imbracata in alb stand trista pe canapea

Pentru băieți

Îți poți da seama că un băiat este afectat de pubertate întârziată dacă:

  • Penisul și testiculele nu încep să se mărească până la vârsta de 14 ani;
  • Dezvoltarea organelor genitale durează mai mult de 5 ani;
  • Părul pubian nu a apărut până la 15 ani;
  • Este mai scund decât majoritatea băieților de vârsta lui. 

Cum poate fi diagnosticată pubertatea întârziată?

În afară de efectuarea unui examen fizic și de analizarea informațiilor care țin de prezența unor afecțiuni, de modelele de creștere în familie, pentru diagnosticarea pubertății întârziate medicul poate recomanda:

  • Analize de sânge: pentru identificarea anomaliilor cromozomiale, pentru verificarea funcționării glandei tiroidei, a nivelurilor hormonale și pentru a se identifica afecțiuni cronice menite să ducă la pubertate întârziată;
  • Radiografii: dacă se realizează o radiografie la mâna stângă, la încheietura acesteia, se poate identifica vârsta osoasă. În cazul în care este vorba despre pubertate precoce, vârsta osoasă este mai mare decât vârsta pe care o are un copil;
  • Tomografie: pentru a se putea vedea imagini mai detaliate ale mușchilor, țesuturilor, organelor, a depozitelor de grăsime;
  • Un examen RMN: pentru detalii care țin de țesuturile corpului.  

Există tratament pentru pubertatea întârziată?

În cazul în care în urma investigațiilor sunt identificate probleme, medicul pediatru te poate îndruma către un endocrinolog pediatru sau către alți specialiști. Aceștia, la rândul lor, pot solicita alte investigații ca să poată stabili un tratament.  

Tratament pentru pubertatea întârziată la fete

Acesta depinde de cauza responsabilă pentru pubertatea întârziată. Printre opțiunile de tratament se numără:

  • Dacă este vorba despre pubertate întârziată moștenită: nu se recomandă niciun tratament;
  • Dacă pubertatea întârziată este determinată de o tulburare alimentară: mai întâi trebuie să se trateze tulburarea respectivă;
  • Dacă de vină este procentul redus de grăsime din corp: chiar și un mic câștig în greutate poate accelera intrarea la pubertate;
  • În cazul în care nu se dezvoltă sânii: poate fi recomandat un tratament cu mici doze de estrogen pentru 4-6 luni. 

De asemenea, în unele cazuri, poate fi indicată administrarea de progesteron pentru declanșarea menstruației sau contraceptive orale pentru menținerea unui nivel normal al hormonilor sexuali. 

Tratament pentru pubertatea întârziată la băieți

Dacă medicul consideră că este necesar, unui băiat i se pot recomanda injecții cu testosteron pentru a se stimula instalarea pubertății. În general, se prescrie o injecție pe lună timp de 4-6 luni. În situația în care este vorba despre disfuncționalități la nivelul testiculelor, se prescriu tot injecții cu testosteron însă, în unele cazuri, doza trebuie crescută, iar tratamentul trebuie continuat și în viața de adult. 

Când se constată că pubertatea este moștenită, nu se impune niciun tratament. 

Nu uita că pubertatea întârziată creează stres și îl poate face pe copilul tău să nu se simtă în largul său când vede cum prietenii sau colegii cresc și își schimbă înfățișarea mai rapid decât el. În aceste condiții, stima sa de sine are mult de suferit. Pentru a-l ajuta să-și construiască o imagine sănătoasă despre propriul corp, ține cont și de următoarele sfaturi:

  • Explică-i faptul că fiecare dintre noi se dezvoltă diferit și că nu este obligatoriu să crească în același ritm cu adolescenții din preajma sa;
  • Asigură-te că se implică în activitățile care-i fac plăcere și care îl pun în valoare;
  • Vorbește-i despre cât este de important să aibă un stil de viață sănătos, care să includă o alimentație echilibrată și suficientă odihnă;
  • Stimulează-l să facă zilnic mișcare;
  • Fii tu însăți un model pentru el: cu cât o să te vadă că ai o imagine pozitivă asupra propriului corp și că ai grijă de tine, cu atât este mai tentat să procedeze la fel.  

mama care isi incurajeaza fiul adolescent

Surse foto: istockphoto.com, pexels.com

Surse articol: healthychildren.org, kidshealth.org, medlineplus.gov, nhs.uk, rch.org.au, sfatulmedicului.ro, stanfordchildrens.org

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Tot ce trebuie să știm despre dermatita atopică direct de la specialist
    Tot ce trebuie să știm despre dermatita atopică direct de la specialist

    Dermatita atopică (eczema atopică) reprezintă o afecțiune cutanată inflamatorie, care creează o senzație intensă de prurit (mâncărime), cu evoluție cronică, ce survine la...

    Tot ce trebuie să știm despre rinita nonalergică la copii
    Tot ce trebuie să știm despre rinita nonalergică la copii

    Când este vorba despre rinite, cei mai mulți dintre noi ne raportăm la cea alergică, ce este legată de venirea în contact cu un alergen. Există însă și un alt tip de...

    Tot ce trebuie să știm despre infecțiile respiratorii recurente la copii
    Tot ce trebuie să știm despre infecțiile respiratorii recurente la copii

    Cât de des e normal să răcească un copil? Iată o întrebare care zace pe buzele tuturor părinților ai căror prichindei prezintă episoade frecvente de infecții...

    Tot ce trebuie să știm despre răul de mișcare la cei mici
    Tot ce trebuie să știm despre răul de mișcare la cei mici

    Una dintre experiențele prin care poți trece, odată ce devii părinte, este să vezi cum copilul tău începe să se simtă rău ori de câte ori mergeți cu mașina, cu trenul,...

    VSR (virusul sinciţial respirator) pus sub lupă. Tot ce trebuie să știm direct de la specialist
    VSR (virusul sinciţial respirator) pus sub lupă. Tot ce trebuie să știm direct de la specialist

    În sezonul rece sănătatea organismului nostru este pusă la încercare. Temperaturile scăzute, ploile, vântul răcoros și aerul foarte uscat ne pot destabiliza sistemul...

    Dr.Mihai Craiu: 6 sfaturi vitale pentru părinți la începerea școlii
    Dr.Mihai Craiu: 6 sfaturi vitale pentru părinți la începerea școlii

    Conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului „Alessandrescu-Rusescu“ din Bucureşti a explicat în cadrul...

    Imunitatea dobândită la copil: cum ajutăm noi, părinții?
    Imunitatea dobândită la copil: cum ajutăm noi, părinții?

    Suntem în plin sezon de viroze, ceea ce înseamnă că trebuie să ne îngrijim și mai mult de sănătatea copiilor noștri, în special dacă aceștia petrec mult timp...

    © 2023 Qbebe